magyar  |  english  |  

• home
• istoric
• colecţii
  • etnografie
  • arheologie
  • ştiinţele naturii
• expoziţii
  • Muzeul Naţional Secuiesc
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Galeriile de artă
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
• filiale
  • Galeriile de artă "Gyárfás Jenő", Sfântu Gheorghe
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
  • Muzeul Depresiunii Baraolt
• evenimente
• ştiri
• publicaţii
  • cărţi
  • cataloage
  • publicaţii digitale
• patrimoniu cultural
  • ştiinţele naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • bibliotecă
  • artă plastică
• fototecă
• parteneri
• prieteni
• fundaţie
• informaţii
  • administraţie
  • colegi
• arhivă

Raportul de activităţi al Muzeului Naţional Secuiesc (noiembrie 2008 – octombrie 2009)

Urez călduroase salutări Cititorului şi tuturor care doresc să se informeze asupra activităţilor de cercetare şi colectare, manifestările culturale, artistice şi ştiinţifice ale institutului nostru de pe paginile Acta Siculica din seria anuarelor muzeului. Consider datoria mea încă de la început să mulţumesc truda tuturor care au contribuit la publicarea anuarului nostru, la reînnoirea imaginii şi nu în ultimul rând, susţinerea, respectiv ridicarea nivelului profesional al acestuia. Datorez mulţumiri redactorului şef, membrilor comitetului de redacţie, lectorilor, colaboratorilor interni şi externi, editurii şi tipografiei, respectiv tuturor care, prin contribuţia lor spirituală sau financiară au făcut posibil ca această inventariere a muncii profesionale din muzeu şi lucrărilor ştiinţifice din regiune să fie accesibilă atât cercului mai restrâns al specialiştilor cât şi publicului mai larg al celor interesaţi.

1. Probleme generale

Considerând perioada noiembrie 2008 – octombrie 2009 putem declara că am simţit efectele crizei economico-financiare într-adevăr pe propria noastră piele. Totuşi în ciuda tuturor greutăţilor, ne-am străduit să menţinem nivelul pe care l-am atins în ultimii ani cu multă muncă şi concentrare.

1.1. Statutul institutului în sfera colecţiilor publice

Muzeul Naţional Secuiesc este cea mai mare colecţie publică maghiară în afara Ungariei. Fiind un muzeu regional, este subvenţionat de Consiliul Judeţean Covasna. Subunităţile sale cuprind o bibliotecă, departamente de ştiinţe naturale, de arheologie-istorie şi de etnografie, o galerie de arte plastice (Galeria „Gyárfás Jenő”), respectiv unităţi externe ca cele din Baraolt (Muzeul Bazinului Baraolt), din Cernat (Muzeul „Haszmann Pál”), din Târgu Secuiesc (Muzeul Breslelor) şi cel din Zăbala (Muzeul de Etnografie al Ceangăilor). Ne-am străduit să completăm bugetul alocat pe anul 2009 în sumă de 2 005 000 lei prin proiecte, prin atragerea unor sponsori, prin preţul biletelor de intrare, respectiv prin taxe de monitorizare arheologică. Această activitate de colectare de fonduri este ajutată şi de Fundaţia Muzeului Naţional Secuiesc. În perioada discutată muzeul a fost vizitat de peste 40 000 de oaspeţi.

1.2. Probleme organizatorice şi de resurse umane

În urma instrucţiunilor primite de la nivel superior am fost nevoiţi să ne lipsim de opt angajaţi ajunşi la vârsta de pensionare, ai căror expertiză şi pricepere va fi foarte greu de înlocuit. Problemele noastre privind resursele umane sunt îngreunate şi de faptul că angajarea unor cadre noi este legată de procentul celor concediaţi: în cazul institutului nostru şapte locuri de muncă neocupate eliberează unul nou singur. Înainte de aceste înăspriri am plănuit crearea a cinci noi locuri de muncă, din care am reuşit să realizăm unul singur: postul de istoric de artă în cadrul galeriei; în timp ce am pierdut şase posturi.

În sarcinile şi programele muzeale comune participă toţi colegii din muzeu. Ghidarea expoziţiilor o efectuează tot specialiştii muzeului (câte 4-5 săptămâni pe an pentru toţi). Personalul nostru administrativ este suprasolicitat (Anna Szabó contabil, Tünde Tamás secretară, Judit Rátz referent resurse umane, József Zavicsa administrator), cu toate acestea ne-au ajutat adeseori chiar şi în munca specială muzeologică.

- Conservatorul principal al muzeului, Rózsa Biró a ieşit la pensie în acest an. Programele de pedagogie muzeală au fost asigurate în perioada discutată de către Zonga Bartha (Éva Demeter fiind în concediu de creştere a copilului), sarcinile legate de relaţii publice le-a îndeplinit Zsófia Erdős. Pagina web a muzeului a fost realizată de administratorul nostru de sistem Róbert Bagoly pe post cu normă incompletă.
- Colegii de la bibliotecă sunt Gabriella Gyenge bibliotecar-conservator, respectiv bibliotecar-muzeologii Hunor Boér, Krisztina Geangalău (până în vara anului 2009, când a plecat cu reziliere), şi Zoltán Tiboldi. (Cel din urmă în post cu normă incompletă, iar din vara anului 2009 nu i s-a mai putut prelungi contractul de muncă ca pensionar reîncadrat, dar el continuă să se prezinte la lucru). Liceana Abigél György ne-a ajutat munca timp de o lună vara, în cadrul perioadei de practică profesională.
- La departamentul de ştiinţele naturii o singură colegă, Irén Kocs, îndeplineşte ambele sarcini şi cea de muzeolog şi cea de conservator. Pe lângă faptul că reprezintă institutul nostru în foruri ştiinţifice naţionale şi internaţionale, lucrează necontenit şi la prelucrarea şi îmbogăţirea colecţiilor, redactează anuarul Acta Siculica, respectiv îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte a Fundaţiei Muzeului Naţional Secuiesc şi totodată este reprezentantul organizaţiei sindicale a angajaţilor muzeului.
- În cadrul Departamentului de Arheologie – Istorie lucrează trei arheologi muzeologi: Sándor József Sztáncsuj (preistorie), Lóránt László Méder (epoca de bronz şi epoca de fier timpuriu), Zsigmond Lóránd Bordi (evul mediu). Pe postul de istoric muzeolog l-am avut pe istoricul pensionar Zoltán Cserey, însă după vara anului 2009 nu i-am mai putut reînnoi contractul de muncă, respectiv pe istoricul de artă Hajnalka Barabás. Restauratorii noştri sunt Tibor Kellán şi József Szeles, iar administratori de colecţie Irén Mandalian şi Mária Szabó.
- La departamentul de Etnografie lucrează doi colegi etnografi-muzeologi (Enikő Szőcsné Gazda şi István Kinda), respectiv un administrator de colecţie (Zoltán Tankó). Conservatorul nostru Kinga Lázár-Prezsmer a fost în concediu de creştere a copilului în această perioadă. - În Galeria de Artă „Gyárfás Jenő” istoricul de artă muzeolog Mihály Jánó s-a pensionat în anul 2009, în locul lui l-am angajat prin concurs pe istoricul de artă Imre Géza Sántha. Administrator de colecţie este Orsolya Vinczeffy.
- În Muzeul Bazinului Baraolt lucrează colegii istoric-muzeolog László Demeter, şi administrator de colecţie Edit Hoffmann.
- În Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat postul de muzeolog este ocupat de Pál Haszmann jr., iar cel de restaurator de Lajos Haszmann. Deşi în mod oficial muzeologul József Haszmann s-a pensionat, institutul nostru contează în continuare pe munca lui efectuată cu smerenie profesională demnă de urmat.
- În Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc etnografi-muzeologi sunt Attila Dimény şi Erika Dimény, iar istoric-muzeolog este Annamária Dobolyi. Muzeologul Judit Szabó s-a pensionat, dar continuă administrarea patrimoniului lui László Incze, fondatorul muzeului, respectiv soluţionarea altor probleme legate de inventariul de specialitate. Administratori de colecţie sunt Laura Ercse şi Zoltán Orosz. Din iunie 2009 sarcinile tâmplarului Imre Márton plecat în pensie sunt efectuate de Zoltán Orosz şi Attila Dimény.
- Muzeul de Etnografie al Ceangăilor din Zăbala a rămas fără specialist, angajarea unui coleg pentru postul vacant blocat de ordonanţa guvernamentală rămâne o problemă nesoluţionată. Sarcinile de conservare şi inventariere a colecţiei sunt efectuate de săteanul Levente Dóczé, pe bază de contract de colaborare.

1.3. Dezvoltarea infrastructurii

Din motive macroeconomice am fost nevoiţi să oprim toate investiţiile, astfel nu am putut continua lucrările de renovare începute în anii precedenţi.

- Într-o anumită măsură ne compensează reuşita proiectului nostru depus de către susţinătorul nostru, Consiliul Judeţean Covasna la Programul Operaţional Regional (POR), care poate rezulta în consolidarea şi renovarea integrală a clădirii principale şi a grădinii aferente cu clădirile anexe în anii următori, dar acest proiect de 4,5 milioane euro poate fi accesat până în anul 2013 (adică până la aprobarea bugetului comunitar european), dacă o municipalitate din Regiunea de Dezvoltare „Centru” renunţă la un alt proiect.
- Renovarea clădirii Bazarului găzduind Galeria de Artă „Gyárfás Jenő” s-a împotmolit deopotrivă. În lipsa surselor financiare nu s-a putut efectua schimbul ferestrelor şi uşilor, extinderea şi modernizarea reţelei de iluminare şi sistemului de securitate, deşi am demontat provizoriu o parte a expoziţiei noastre de bază intitulată Panteon tocmai pentru a proteja condiţia pieselor de artă pe durata lucrărilor de renovare. Avem speranţa ca reabilitarea Bazarului nu va fi luată de pe agendă. Până atunci, tot am reuşit să organizăm, respectiv, să găzduim câteva expoziţii de calitate în sălile eliberate.
- Dintre departamentele externe aflate în alte oraşe, clădirea Muzeul Bazinului Baraolt are cea mai urgentă nevoie de extindere, iar proiectul vizual al acesteia a şi fost executat de către arhitectul Anthony Gall din Budapesta. Avem speranţa ca administraţia locală din Baraolt va reuşi să obţină surse financiare pentru modernizarea muzeului local într-unul dintre concursurile pentru fondurile europene alocate pentru proiectele de dezvoltare turistică.
- Am reuşit să prelungim pentru încă doi ani contractul de închiriere (încheiat cu familia Damokos) privind imobilul în care se află Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat.
- Instalarea sistemului de încălzire în Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala în vara-toamna anului 2009 cu susţinerea financiară a Fondului „Szülőföld Alap” din Ungaria.

1.4. Fundaţia Muzeul Naţional Secuiesc

Fundaţia de sprijin al muzeului nu s-au schimbat în acest an. Fundaţia a depus 11 proiecte, din care 8 au avut succes (proiectul depus la Programa Culturală Naţională de Fond /”Nemzeti Kulturális Alapprogram” – Ungaria/ şi la Administraţia Locală a Municipiului Sf. Gheorghe pentru publicarea volumului intitulat Feţele, imaginea oraşului; proiectul depus la Administraţia Locală a Municipiului Sf. Gheorghe pentru publicarea volumului Cronica ilustrată a Oraşului Sfântu Gheorghe; proiectul depus la Fondul „Szülőföld Alap” /Ungaria/ pentru Digitizarea fototecii etnografice a Muzeului Naţional Secuiesc; proiectul depus la Fundaţia „Communitas” şi la Consiliul Judeţean Covasna pentru acoperirea costurilor organizării în trei locaţii: Baraolt, Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc a expoziţiei de soldăţei din plumb intitulate „Istoria în miniatură din timpurile preistorice până la războiul de independenţă din 1848–1849”; pentru proiectul depus la Fundaţia „Eurotrans” privind organizarea taberei de pedagogie muzeală de ceramică intitulată „O, ce pasăre...” între 12 şi 17 octombrie; pentru proiectul depus la Fundaţia „Eurotrans” privind organizarea expoziţiei jubiliare intitulate „Aniversarea a 80 de ani de la înfiinţarea Breslei ’Barabás Miklós’”). Evaluarea unui proiect se aşteaptă abia la sfârşitul lunii noiembrie (proiectul depus pentru finanţarea publicării volumului intitulat „Ceramica zgrafitată din Ţinutul Secuiesc”), două proiecte au fost respinse din lipsă de fonduri (unul pentru publicarea catalogului intitulat „Panteon – Expoziţia Permanentă a Galeriei de Artă ’Gyárfás Jenő’” iar celălalt tot pentru finanţarea publicării volumului intitulat „Ceramica zgrafitată din Ţinutul Secuiesc”, depus la Fundaţia „Communitas”).

2. Colecţii
2.1. Depozitare, evidenţă

- În Bibliotecă, în cadrul patrimoniului bibliotecar-muzeal, Gabriella Gyenge a început catalogarea colecţiei de cărţi vechi sub sistemul de catalogare Alice 5.50 şi a completat / clarificat numeroase date incomplete / nesigure. Pe lângă Codicele Apor au fost catalogate oficial drept tezaur de artă alte 24 titluri de carte maghiară veche din secolele 16 respectiv 17. În ceea ce priveşte materialele de bibliotecă de specialitate s-au efectuat lucrările de gestionare-catalogare prevăzute de legislaţie şi de reglementările interne, în primul rând pe materialul de după 1950 (Zoltán Tiboldi, Hunor Boér). Noul material (din depozitul mic) a fost procesat de asemenea cu excepţia patrimoniului Zoltán Székely sub programul Alice 5.50 (Krisztina Geangalău, Gabriella Gyenge).
- Secţia de Ştiinţele Naturii a realizat 465 fişe descriptive DocPat, din care au fost clasificate şi trimise în Bucureşti, toate fiind aprobate (18 în categoria de tezaur de artă, 33 în categoria fond).
- La Secţia de Arheologie şi Istorie a continuat amenajarea depozitelor. Este o realizare importantă că depozitul de deasupra capelei s-a golit, şi materialul depozitat acolo a fost aşezat în cutii în mod propriu în depozitele renovate din subsol.
În paralel continuă inspecţia inventarului şi evaluarea stării colecţiei de istorie, fiind procesate fişele descriptive digitale (DocPat) a 300 de obiecte.
- La Secţia de Etnografie s-a realizat amenajarea şi numerotarea topografică a depozitului de la etajul doi, astfel s-a reuşit o decongestionare semnificativă a depozitelor noastre din subsol (Zoltán Tankó). Din 1 ianuarie 2009 până la 22 septembrie s-a procesat fişa descriptivă DocPat a 138 de obiecte, şi s-a trimis pentru avizare în Bucureşti documentaţia de evidenţă a 57 obiecte, dintre care a venit răspuns pentru 34, primind diploma de tezaur de artă 25 obiecte. A continuat fotografierea digitală a colecţiilor, în primul rând a articolelor expuse (Enikő Szőcsné Gazda). Mulţumită sprijinului Fondului „Szülőföld Alap” pentru proiectul nr. 2280/2009 a continuat şi digitizarea filmotecii de etnografie, fiind scanate peste 2000 de imagini de peliculă (István Kinda, Enikő Szőcsné Gazda).
- În Galeria de Artă „Gyárfás Jenő” s-au realizat 435 fişe DocPat.
- În Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat s-a iniţiat elaborarea noului inventar sistematic şi cuprinzător, administratorii de colecţie au identificat şi re-etichetat şase mii cinci sute de obiecte.
- În Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc rafturile de depozit ale colecţiei de port popular „Zsuzsi şi Andris” au primit număr topografic, pentru ca cele 94 de porturi populare aflate în depozit să poată fi regăsite mai rapid. De asemenea, au primit număr şi porturile populare expuse. Cu ajutorul programului de inventariere computerizată DocPat s-au înregistrat până acum în total 1627 de obiecte. Dintre acestea 192 de articole aparţine inventarului istoric (A), 1431 articole la inventarul etnografic-artizanal (B), iar 4 articole aparţine patrimoniului artistic (C). Totodată s-au întocmit fişele celor 345 de articole achiziţionate în anul curent. Colectarea, fotografierea şi elaborarea fişelor descriptive a fost efectuată de muzeologii Attila Dimény, Erika Dimény şi Annamária Dobolyi, procesarea computerizată a fost realizată de gestionarii de colecţie Laura Ercse şi Zoltán Orosz sub îndrumarea lui Annamária Dobolyi. Muzeologul Judit Szabó şi gestionarul de colecţie Laura Ercse au efectuat controlul colecţiei de port popular „Zsuzsi şi Andris”, precizând descrierea acestuia.
- Sarcinile de inventariere şi gestionare a colecţiei întrerupte în Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala au fost continuate pe bază de contract de colaboratorul nostru Levente Dóczé.

2.2. Conservare, restaurare

- Cea mai semnificativă realizare pentru Biblioteca Muzeului în acest an a fost restaurarea Codicelui Apor în Biblioteca Naţională „Széchényi” a Ungariei din Budapesta (şef departament restaurări Marianne Érdi, restaurator primar Zsuzsanna Tóth), cu sprijinul financiar de 1 780 000 forinţi a Institutului „Balassi” din Ungaria. S-au purtat de asemenea consultări profesionale legate de problemele specifice profesionale ale fototecii cu Ibolya Plank din partea Oficiului de Protecţie a Patrimoniului Cultural din Ungaria.
- La Secţia de Arheologie – Istorie restauratorul József Szeles a restaurat un total de 210 de obiecte. Tot el a participat şi la cursul de formare de restauratori organizat în Bucureşti în vara-toamna anului 2009.
- În cadrul Secţiei de Etnografie, casa din Ciuc a fost supusă la două tratamente de conservare cu fostoxină şi totodată dezinfecţii contra cariilor de mobilă (Zoltán Tankó, Enikő Szőcsné Gazda).
- În cadrul lucrărilor de inventariere a colecţiei de port popular „Zsuzsi şi Andris” din Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc păpuşile îmbrăcate în port popular au fost reaşezate la locul lor în cutii, împachetate în saci de pânză. Cele 88 de porturi populare expuse în vitrine de sticlă deschise au fost curăţite de praf. Lucrările au fost executate de muzeologul Judit Szabó, gestionarii de colecţie Laura Ercse şi Zoltán Orosz, respectiv garda de sală Éva Szőke şi tâmplarul Imre Márton. În decembrie 2008 a fost achiziţionată un sistem de dezaburire pentru protejarea condiţiei articolelor aflate în depozitul din subsolul clădirii principale, cu scopul de a normaliza gradul de umiditate a depozitului, astfel încăperea va putea fi exploatată mai oportun. Având în vedere însă faptul că gradul de umiditate nu a scăzut la valoarea optimă, aparatul a fost mutat şi reinstalat în depozitul de la parter, unde a adus rezultate corespunzătoare.

2.3. Îmbogăţirea colecţiilor

- Biblioteca s-a îmbogăţit prin colectarea publicaţiilor proprii, prin donaţii, achiziţionări şi schimburi inter-instituţionale. Cel mai important susţinător este în mod tradiţional Biblioteca Academiei de Ştiinţe a Ungariei (periodice de specialitate academice), principalii parteneri de schimb sunt muzeele înfrăţite (printre acestea „Siebenbürgisches Museum” din Gundelsheim - Germania), respectiv Societatea Etnografică „János Kriza” şi Societatea Muzeului Ardelean din Cluj, Biblioteca Universitară din Debreţin (Ungaria); achiziţionările se concentrează în continuare asupra literaturii de specialitate referitoare la Secuime (siculica) şi la politicile minoritare (inclusiv completarea retrospectivă a lipsurilor în xerocopii sau format digital). Cea mai mare donaţie o constituie sutele de volume a patrimoniului Ádám Kónya (în curs de prelucrare).
– Secţia de Ştiinţele Naturii s-a îmbogăţit în anul 2008 cu 415 curculionide, a căror preparare, identificare şi catalogare computerizată este în curs.
- Secţia de Arheologie – Istorie s-a îmbogăţit cu mii de articole în urma cercetărilor arheologice efectuate (săpături, tururi de teren, inspecţii de situri) în cursul anului. S-a recepţionat un material semnificativ din săpăturile lui László Lóránt Méder la situl Avasalja din Sfântu Gheorghe, respectiv din perieghezele lui Sándor József Sztáncsuj la siturile culturii Ariuşd (peste 50 de situri în judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş).
- În catalogul Secţiei de Etnografie s-au înregistrat 70 de articole noi din octombrie 2008. Îmbogăţirea colecţiei a fost mult mai voluminoasă decât acest număr, însă lucrările de inventariere au fost frânate de multitudinea altor programe.
- Noile achiziţii ale Galeriei de Artă „Gyárfás Jenő” cuprind 28 obiecte de artă provenind din donaţii, iar alte 7 au fost cumpărate. Demn de reţinut dintre acestea sunt donaţiile graficienilor din Győr (Ungaria), marele portret al fondatorului Muzeului pictat de László Vinczeffy, o lucrare fragedă a lui Attila, respectiv picturile primite din partea Teatrului „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, iar dintre lucrările de artă cumpărate se remarcă portretul lui József Pótsa pictat de Jenő Gyárfás şi bustul lui Károly Kós sculptat de Sándor Benczédi.
- Biblioteca de referinţă a Muzeului „Haszmann Pál” din Cernat s-a îmbogăţit cu 42 de volume în decursul acestui an. De asemenea continuă şi colectarea obiectelor: patrimoniul a fost îmbogăţit cu patru utilaje agricole mari şi 174 mici articole etnografice.
- Colecţia Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc s-a îmbogăţit cu 430 de obiecte primite ca donaţie, din care 400 de articole de tip etnografic aparţin de domeniul portului şi obiceiurilor de alimentaţie catalogate în inventarul B, iar 30 de obiecte au fost înregistrate în patrimoniul de artă, inventarul C, acestea provenind din testamentul artistei Erna Török (picturile donatorului).

4. Expoziţii şi manifestări culturale

În perioada discutată numărul de vizitatori a crescut cu aproximativ 5000 mii faţă de anul precedent, venind circa 41 800 să viziteze expoziţiile, manifestările noastre. Am încercat stârnirea interesului vizitatorilor prin programe cu intrare gratuită (Noaptea Muzeelor, Serile Muzeale, Ziua Mondială a Protecţiei Patrimoniului Cultural, serie de concerte camerale, activităţi de pedagogie muzeală), astfel în statisticile noastre a crescut ponderea categoriei favorizate (o parte sunt copii sub şase ani, persoanele care vin la manifestările periodice, vernisajele şi programele de pedagogie muzeală, respectiv elevii care participă la orele de educaţie estetică, istorie şi istoria artei ţinute de profesorii locali în muzeu).

Segmentarea vizitatorilor pe secţiile muzeale:

• Unitatea centrală din Sfântu Gheorghe:          11 803,
• Galeria de Artă „Gyárfás Jenő” din Sfântu Gheorghe:   1 566,
• Muzeul Depresiunii Baraolt din Baraolt:          4 636,
• Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat:          11 156,
• Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc:          12 352,
• Muzeul Etnografic Ceangăiesc din Zăbala:          2 300.
  
  Politica noastră de programe a rămas neschimbată faţă de anii precedenţi: popularizarea pe scară cât mai largă a obiectelor, surselor, materialelor aflate în patrimoniul nostru. Pe baza reacţiilor publicului, ne-au servit scopurile cu succes manifestările ca noua noastră expoziţie permanentă cu tematică medievală intitulată Secuii. Apărătorii creştinătăţii, expoziţia de etnografie religioasă Sărbători şi Întâlniri II. (expoziţie comună cu Muzeul din Veszprém – instituţie înfrăţită din Ungaria), 160 de ani a Presei din Trei Scaune (împreună cu săptămânalul „Székely Hírmondó”), expoziţia organizată în comemorarea sticlarului artist István Sovánka din Bixad, intitulată Nimicuri fragile. Am fost prezenţi cu succes similar cu expoziţii itinerare în Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc şi Muzeul ”Tarisznyás Márton” din Gheorgheni (expoziţia pentru prezentarea picturilor lui Jenő Gyárfás), la fel şi cu articole împrumutate altor muzee ca Muzeul de Artă din Braşov sau Muzeul Brukenthal din Sibiu (o selecţie a lucrărilor lui János Mattis Teutsch), chiar şi în Vatican (articole provenind din săpăturile de la Ariuşd) iar în ultimele zile în Biblioteca Naţională „Széchényi” a Ungariei (Codicele Apor).
  
  În alegerea (şi acceptarea) expoziţiilor itinerante sau periodice găzduite criteriul decisiv a fost tematica secuiască (Kinga Tüdős S.: Sisteme de apărare din Secuime. Omul şi viaţa sub ocrotirea acestor sisteme – pe 21 februarie; András Sófalvi: Peşteri defensive artificiale în Scaunul Odorhei – pe 24 martie; Zsolt Sütő: Albastru de Himalaya, Roşu Tibetan – Pe urmele lui Kőrösi Csoma Sándor, instalaţie fotografică între 8 aprilie şi 24 mai; Cursul itinerar de istorie minoritară organizat de Nándor Bárdi – între 15–18 aprilie; Masă rotundă privind problemele cercetării istoriei medievale a Secuimii – cu specialiştii celorlalte muzee din Secuime şi Asociaţiei Muzeului Ardelean pe 24 aprilie; Borbála Obrusánszky: Reevaluarea operei lui Gábor Bálint de Szentkatolna – pe 28 mai; Expoziţia centenară Rózsa Ignácz, împreună cu Muzeul şi Institutul Naţional al Istoriei Teatrului din Ungaria – din 24 iunie până la 26 iulie; Memoria Diviziei Secuieşti (1918–1919) – expoziţia comună itinerantă a Muzeului „Jósa András” din Nyíregyháza, a Arhivei Judeţene Veszprém şi Arhivei Judeţene Szabolcs-Szatmár-Bereg din Ungaria începând din luna august în oraşele, Sfântu Gheorghe, Baraolt şi Târgu Secuiesc).
  
  Între alte manifestări şi expoziţii legate de istoria noastră trebuie amintită expoziţia de soldăţei din plumb a lui Gyula Homoki din Tahitótfalu (Ungaria) intitulată „Istoria în miniatură din timpurile preistorice până la războiul de independenţă din 1848–1849" care, mulţumită Muzeului Depresiunii Baraolt, a fost instalată nu numai în Baraolt, ci şi în Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc (între 30 aprilie şi 14 iunie), respectiv Jocurile cavalereşti pentru aprozi organizate de Asociaţia Bodvaj (Băţanii Mici) şi Parada de porturi si arme maghiare vechi a Asociaţiei „Csabafiak” din Gheorgheni în cadrul seriei de manifestări Noaptea Muzeelor pe 18 iunie.
  
  Având în vedere grupurile ţintă am găzduit Expoziţia Stereo-fotografică (fotografii tridimensionale din colecţia Muzeului Naţional al Ungariei, până în 30 noiembrie 2008), Expoziţia comemorativă a arhitectului Tibor Vákár (materialul Muzeului de Arhitectură din Budapesta, între noiembrie 2008 şi februarie 2009), Expoziţia de sculptură a lui Gyula Hadik artist emerit distins cu premiul "Munkácsy", între 27 ianuarie şi 27 februarie, seria de prezentări ale lui Gábor Péter în sala „Bartók”, expoziţia fotografică şi lansarea de carte „Mantia mea este a mea milostivire...” (reprezentări ale „Maicii Domnului cu Mantie”, în organizarea lui Beatrix Gombosi, specialistă a Muzeului Etnografic din Szentendre, Ungaria, între 3–29 martie), Prezentarea Expediţiei Northland Antarctica 2009 (Seria de expediţii „Secui la înălţime” - expozeul lui Zsombor Tulit pe 27 martie), expoziţia fotografică Catedrala din Alba Iulia în fotografii (cu intermedierea Parohiei Romano-catolice Sfântul Iosif din Sfântu Gheorghe, în cadrul manifestărilor milenare ale Diecezei de Alba Iulia, între 17 iunie şi 12 iulie), expoziţia itinerantă şi lansarea volumului de caricaturi intitulat Fejadag („Raţie”) al lui Elemér Könczey (din 16 iulie până în 23 august), pentru iubitorii muzicii clasice lectorul universitar Ignác Filip a organizat o serie de concerte (Codex, Georgius şi studenţii conservatorului din Braşov, între 16 iulie şi 23 august), respectiv, Ziua Ciupercii de mare succes organizată tradiţional în fiecare an de către Asociaţia Micologică „László Kálmán” pe data de 26 septembrie.
  
  Desigur, secţiile şi unităţile externe au organizat mai multe programe proprii:
  
  a. Evenimente organizate de centrul din Sfântu Gheorghe şi colaborările cu alte centre
  
  - în colaborare cu Departamentul arheologie-istorie şi cu alţi parteneri externi (în special (Lóránd Zs. Bordi; Zonga Bartha, Zsófia Erdős, Lajos Fekete, Irén Kocs, Lóránt László Méder, József Oláh, József Szeles şi alţii; Tipografia Charta, săptămânalul Székely Hírmondó, Formaţia Osonó, Biblioteca Colegiului Bethlen din Aiud) biblioteca a organizat expoziţia intitulată 160 de ani de existenţă a presei maghiare şi evenimentele conexe. A oferit sprijin profesional la alte evenimente proprii ale sediului, în special Departamentului de arheologie – istorie în organizarea Mesei rotunde a arheologilor din Ţinutul Trei Scaune în luna mai. L-a invitat (împreună cu Zsófia Erdős) pe Zsolt Sütő cu expoziţia fotografică Albastru de Himalaya, Roşu Tibetan, a găzduit şi a ajutat cu materiale expuse expoziţia Divizia Secuiască realizată din patrimoniul înfrăţit din Veszprém si Nyíregyháza, a găzduit, de asemenea, lansarea a patru publicaţii de istoria minorităţilor (lansarea publicaţiilor Institutului de Cercetare a Minorităţilor din cadrul Academiei Ştiinţifice Ungare din Budapesta, Nándor Bárdi, Stefano Bottoni, Csaba Gidó şi Márton László). Cea mai valoroasă realizare a bibliotecii o reprezintă Codicele Apor, care la expoziţia de monumente lingvistice „Látjátok feleim...” organizată la Biblioteca Naţională Széchényi din Budapesta va reprezenta, de unul singur, din octombrie până în februarie anul viitor atât Transilvania cât şi România.
  
  - Departamentul de ştiinţele naturii a contribuit la manifestarea Noaptea Muzeelor prin prezentarea animalelor nocturne de către Irén Kocs (24 iunie)
  
  - Principala noutate a Secţiei de Arheologie şi Istorie este expoziţia medievală permanentă Secuii – Apărătorii creştinătăţii (curator Zsigmond Lóránd Bordi). Tot acolo putea fi vizitată mai înainte expoziţia comemorativă István Sovánka Nimicuri fragile, expoziţie de istoria artizanatului şi a artei (curator Hajnalka Barabás). Departamentul a ajutat Muzeul István Molnár din Cristuru Secuiesc în aranjarea expoziţiei permanente arheologice (împrumutarea vestigiilor descoperite în mormintele din Rugăneşti din perioada migraţiilor) iar în colaborare cu Secţia de Etnografie a contribuit la succesul expoziţiei de istoria fumatului Fumatul – un viciu istoric organizate de Muzeul din Tulcea (mai-septembrie). În cadrul seriilor de prezentări Serile Muzeului departamentul l-a invitat pe colegul arheolog din Odorheiu Secuiesc, András Sófalvi (Peşteri defensive artificiale din Scaunul Odorhei, 24 martie).
  
  - Secţia de Etnografie a prezentat în acest an la Sfântu Gheorghe expoziţia comună cu Muzeul „Laczkó Dezső” din Veszprém şi evenimentele conexe (Sărbători şi Întâlniri II, din 19 septembrie, curator Enikő Szőcsné Gazda). Costumul secuiesc întreg al unei femei şi al unui bărbat, şi cinci poze au fost expuse la expoziţia Povestea târgului (Muzeul Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc), iar cinci obiecte la expoziţia de istoria fumatului amintită din Tulcea. Acest departament a invitat expoziţia organizată din reprezentări ale Fecioarei cu Mantie.
  
  - Activităţile de pedagogie muzeală ale centrului din Sfântu Gheorghe sunt organizate şi conduse de Zonga Bartha. Programe individuale de pedagogie muzeală: în perioada 24-26 aprilie Evul mediu în jocuri (activităţi meşteşugăreşti organizate în cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe în Parcul Elisabeta legate de expoziţia permanentă medievală Secuii – Apărătorii creştinătăţii.), pe 16 mai Caută comoara! (Ziua Mondială a Muzeelor - plimbare muzeală legată de expoziţiile permanente şi temporare ale muzeului, cu teme distractive); 24 iunie Noaptea Muzeelor (jocuri cavalereşti pentru aprozi organizate de Asociaţia Bodvaj din Băţanii Mici, prezentare de costume şi arme de către Csabafiak din Gheorgheni); 26 septembrie Ziua ciupercilor (în colaborare cu Societatea de Micologie ,,Kálmán László'' excursie de cunoaştere a ciupercilor, expoziţie, concurs, lansare de carte); 12 – 17 octombrie „O, ce pasăre frumoasă...” (activităţi meşteşugăreşti şi de ceramică cu ocazia Anului comemorativ Benedek Elek; activităţile au fost conduse de Péter Véninger, Muzeul de Artă din Budapesta, Boglárka Lengyel, Muzeul Naţional Ungar, Budapesta; Irén Kocs, Enikő Szőcsné Gazda, Muzeul Naţional Secuiesc). Alte expoziţii temporare cu activităţi de pedagogie muzeală: 14 noiembrie 2008 „Clipe prinse în spaţiu” , în perioada 22 decembrie 2008 şi 15 februarie 2009 Nimicuri fragile, 27 ianuarie expoziţie Hadik Gyula, 3 martie „Mantia mea este a mea milostivire...”, 8 aprilie Albastru de Himalaya, roşu Tibetan, 30 aprilie expoziţia de soldăţei de plumb Istoria în miniatură, 9 iunie 160 de ani de existenţă a presei maghiare în Trei Scaune (în cadrul căruia scena de duel interactivă prezentată de atelierul Osonó poate fi considerată o experienţă de pedagogie muzeală pentru mici şi mari); 19 septembrie Sărbători şi întâlniri II.
  
  b. Galeria de Artă „Gyárfás Jenő”
  
  În Galeria de Artă s-au organizat următoarele expoziţii şi evenimente majore: în perioada 13 noiembrie – 10 decembrie 2008 expoziţia retrospectivă a fotografului Márton Szipál (în colaborare cu Asociaţia „Gyulai Ferenc” şi Centrul Cultural Ungar), din 12 decembrie expoziţia de pictură a lui Apor S. Ferenc din Miercurea Ciuc şi expoziţia de sculptură a lui Csaba Sánta din Sovata, din februarie 2009 expoziţie organizată din produsele atelierului de manufactură de porţelan din Zsolna (organizator: Centrul de Coordonare Culturală al Republicii Ungare), 20 februarie dublă lansare de carte (Mihály Jánó Színek és legendák / Culori şi legende) respectiv albumului lui László Vinczeffy din seria Műterem / Atelier nr. 26) legată de vernisajul expoziţiei de pictură al artistului László Vinczeffy, din martie expoziţia de afişe a festivalului internaţional de teatru Reflex, din aprilie expoziţia comună a grupului MOA din Sfântu Gheorghe intitulată Alb-negru, din mai expoziţia comemorativă de grafică al colegului nostru, regretatul artist Plugor Sándor, cu ocazia comemorării a 10 de la trecerea în nefiinţă a artistului, din iunie expoziţia artiştilor foşti elevi ai Liceului „Székely Mikó” (cu ocazia aniversării 150 de ani de existenţă a Colegiului „Székely Mikó”), din iulie expoziţia grupului "Figuratív" din Veszprém (Attila Dienes, Péter Párkányi Raab, Sándor Filep, Lajos Horváth, Tibor Kádár, István Ughi), în luna septembrie prezentarea, expoziţia de pictură şi de arta luminii a artistului Attila Csáji distins cu premiul Munkácsy (artistul a donat institutului nostru una dintre operele sale), în luna octombrie, în cadrul Zilei Mondiale a Picturii expoziţia individuală a artistului din Budapesta de origine din Sfântu Gheorghe Lehel Kovács, 15 – 30 octombrie KisTelep 2 (prezentarea materialelor realizate de elevii Şcolii de artă în tabăra de artă), 28-30 octombrie Ziua Internaţională a Filmelor de Animaţie (expoziţie şi proiectare pentru copii (expoziţia lui Orsolya Baász, Barna Éltes, Tünde Sipos Gaudi şi Alpár Péter). De asemenea, Galeria de Artă a prezentat expoziţia comemorativă Jenő Gyárfás la Miercurea Ciuc, Gheorgheni şi Târgu Secuiesc, respectiv a împrumutat 25 de opere de artă ale artistului Mattis Teutsch Muzeului de Artă din Braşov şi Muzeului Brukenthal din Sibiu.
  
  c. Muzeul Bazinului Baraolt
  
  Pe lângă expoziţia soldaţilor de plumb Istoria în miniatură de la epoca preistorică până la Revoluţia din 1848, invitată în regiunea noastră de către această instituţie şi care a avut peste 1600 de vizitatori, muzeul a găzduit expoziţia Reptile vii aparţinând colecţionarului István Steinhübel din Arad (vizitat de aproape 2200 de vizitatori). De asemenea, cu excepţia perioadei de vară, în sala de conferinţe a muzeului au avut loc în fiecare marţi, în cadrul Cercului Literar Tortoma, prezentări de popularizare a ştiinţei.
  
  d. Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat
  
  Fluxul turiştilor, primirea vizitatorilor, taberele de creaţie pentru însuşirea meşteşugurilor tradiţionale, respectiv, activităţile pedagogice muzeale s-au decurs fără întreruperi, cu regularitatea şi profesionalismul firesc. Instituţia a cultivat relaţii excepţionale cu Muzeul de Maşini Agricole din Mezőkövesd (Ungaria), şi au fost prezenţi la serbarea aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea acestui muzeu, respectiv, la conferinţele ştiinţifice organizate cu ocazia aniversării. În Ziua Patrimoniului Cultural s-au implicat activ în parcurgerea traseului didactic de popularizarea ştiinţei pe ruta dintre Biserica Fortificată Reformată şi Cetatea Ika; în cadrul manifestării Sărbători şi Întâlniri II organizată la Sfântu Gheorghe au participat cu meşteri sculptori şi pictori de mobilă la trecerea în revistă a meşteşugurilor tradiţionale.
  
  e. Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc
  
  Muzeul a organizat şi a realizat activităţile sale cu regularitatea şi seriozitatea obişnuită. Este un fapt îmbucurător că, asemenea sediului şi muzeului din Cernat, activitatea pedagogică muzeală s-a intensificat şi aici, mulţumită activităţii organizatorice a lui Erika Dimény. Pe 30 aprilie a avut loc expoziţia temporară „Încondeierea ouălor în Ţinutul Trei Scaune / Háromszék – Tradiţii şi obiceiuri de paşti”, organizată din colecţia de ouă încondeiate a lui Zoltán Kakas şi răposata Mária István. În ziua inaugurării, ca şi în cazul expoziţiei de soldăţei de plumb Istoria în miniatură organizate în perioada 17 iunie - 10 iulie, au avut loc şi activităţi de pedagogie muzeală. Din 28 august până 16 octombrie muzeul a găzduit expoziţia de istoria culturii intitulată Patrimoniul familiei de tâmplar şi pictor Umling (organizată de restauratorii Ferenc Mihály şi Erzsébet Szász, respectiv, Zoltán Miklós, etnograf-muzeolog). Pe data de 8 aprilie muzeul a expus şi la Ilieni, în Casa Rustică, materialul de expoziţie de istoria costumelor de haine civile „Jó ruhában járni kelni”/ ”A umbla în haine bune” (organizat de Attila Dimény cu ajutorul colegilor de muncă ale muzeului în colaborare cu György Kalamár şi Júlia Simon, inaugurat de Enikő Szőcsné Gazda). S-au organizat următoarele expoziţii de artă plastică: în perioada 10 – 30 ianuarie expoziţia individuală a graficianului-pictorului Géza Székely intitulată Színterek / Spaţii coloristice şi lansarea cărţii editată în colecţia Műterem / Atelier a casei de edituri Pallas-Akadémia (expoziţia a fost inaugurată de poetul Vince Fekete, cartea a fost prezentată de István Józsa, istoric de artă, au mai colaborat elevii Şcolii „Molnár Józsiás”); în perioada 15 – 22 februarie expoziţia itinerantă a taberei de creaţie de artă plastică Vadárvácska IV (inaugurată de preşedintele Fundaţiei „Sövér Elek” din Joseni, dl. Mihály Gál, cu colaborarea profesoarei Irén Józsa); din 23 februarie până 4 martie expoziţia comemorativă a pictorului Antal Forró, cu ocazia împlinirii a 85 de ani (din operele aflate în patrimoniul Muzeului Breslelor); între 8 martie – 5 aprilie expoziţie organizată cu ocazia comemorării zilei de 15 martie (expoziţia comună a artiştilor plastici din Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe şi Braşov, inaugurat de Ferenc Deák profesor de limba maghiară, au colaborat profesorii Irén Józsa şi Tamás Nagy Babos; Attila Márk, compozitor de cântece, respectiv, corul de cameră Cantus); în perioada 15 aprilie – 10 mai expoziţia de fotografie jurnalistică a lui György Bortnyik intitulată „Változó helyek árnyai / Umbrele locurilor schimbătoare” (deschisă de János Henning, preşedintele Asociaţiei Fotografice „Gyulai Ferenc”); în perioada 14 mai – 7 iunie expoziţia tradiţională de închidere a anului şcolar a elevilor claselor de artă din Liceul Teoretic „Nagy Mózes”; din 12 iulie până 15 august expoziţia de închidere a celei de a 17-a tabere internaţionale de artă Incitato – Cal de cursă (inaugurat de Ferenc Deák profesor de limba maghiară).
  
  f. Muzeul Etnografic Ceangăiesc (Zăbala)
  
  Muzeul a organizat şi a găzduit numeroase expoziţii şi în acest an. Pe lângă predarea metodelor de încondeiere a ouălor, Noaptea Muzeelor, claca de curăţatul porumbului şi a diferitelor prezentări ocazionale, în iunie 2009 s-a deschis expoziţia temporară a ceramistei de origine ceangăiască Mária Petrás intitulată Prin puterea Mariei.
  
  5. Viaţa ştiinţifică
  
  5.1. Prelucrarea colecţiilor, cercetare internă şi externă
  
  - Biblioteca a sprijinit cu literatură de specialitate, alte documentaţii şi colaborare activitatea profesională din muzeu, inclusiv colaboratorii externi implicaţi în programele muzeului, şi a stat de asemenea şi la dispoziţia publicului interesat (cercetători, cititori – deserviţi în primul rând de Zoltán Tiboldi). Lipsa de resurse umane a fost contracarat şi în acest an prin implicarea unor specialişti colaboratori externi. În domeniul colecţiilor Biblioteca Judeţeană „Bod Péter” din Sfântu Gheorghe a început digitizarea vechiului material de presă locală (ziarul Nemere, anii 1870) în cadrul unui program inter-instituţional; iar muzeologul Bibliotecii Ştiinţifice din Odorheiu Secuiesc (al Muzeului „Haáz Rezső”) András Lajos Róth a inventariat şi digitizat în mare parte copertele interioare colorate a colecţiei noastre de carte veche, tot el a digitizat integral şi volumul „Lőcsei” despre meşteşuguri (Király-választás /Alegerea regelui/, Cluj, 1830); Departamentele de Limba şi Literatura Maghiară, respectiv cel de Etnografie Maghiară a Universităţii Babeş–Bolyai din Cluj-Napoca (profesorii Emese Egyed şi Ferenc Pozsony) au trimis studenţi (Zsolt Kasza, Júlia Konsza) pentru cercetarea / prelucrarea lucrărilor lui György Aranka şi a patrimoniului Samu Konsza. Dintre oaspeţii noştri Tamás Csutak a investigat rezultatele sportive ale olimpicului Lajos Gáll, Ákos Egyed a cercetat istoria Asociaţiei Muzeului Ardelean, Borbála Obrusánszky s-a ocupat de patrimoniul Gábor Bálint, istoria clădirilor muzeului a fost studiată de Gabriella Olasz (împreună cu alţi arhitecţi, pentru studiul preliminar al reabilitării generale iminente), Előd Ősz a cercetat ediţiile Calvin, Sándor Pál-Antal emigraţia curuţilor ardeleni şi conferinţele itinerante ale Asociaţiei Muzeului Ardelean (totodată identificând şi documentele noastre paşoptiste din Cristuru Secuiesc), Zsuzsa Szebeni proiectele ornamentale ale lui Károly Kós, Kinga Tüdős S. vechile testamente transilvănene, Jenő Zepeczaner periodicele şi presa din timpul reformei maghiare, respectiv istoria staţiunilor balneare din Secuime. În domeniul colaborării de cercetare şi lectorare de specialitate Biblioteca a asigurat completări de date la articolele Sfântu Gheorghe şi Muzeul Naţional Secuiesc din volumul 5 al Lexiconului Literaturii Maghiare din România (red. Katalin Ágnes Bartha), respectiv – pe baza unui acord – a cercetat istoria relaţiilor dintre Asociaţia Muzeului Ardelean şi Muzeul Naţional Secuiesc de dinainte de 1900 (prezentând date şi pentru relaţiile între anii 1918–1948); a ajutat cu informaţii îngrijirea unei publicaţii-sursă (Cronica Herrmann) a asociaţiei săseşti Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde, cu organizarea unui atelier pentru autorii (Sándor Benczédi, Lajos Demeter etc.) Volumului omagial jubiliar în comemorarea a 150 de ani a Liceului „Székely Mikó Kollégium”. Cercetarea şi organizarea cercetării privind istoria internă a instituţiei se desfăşoară în mod continuu – Hunor Boér a investigat primii ani şi rolul arhitecţilor, artiştilor în istoria muzeului nostru (de exemplu, în cadrul pregătirii evenimentului comemorativ al Fondării Breslei „Barabás Miklós” rolul muzeului în fondarea Breslei, istoria şi evoluţia motivelor în emblemele proiectate de Kós ale Breslei); iar în cadrul unor ateliere comune cu colegi din alte secţii şi colaboratori externi a conlucrat la istoria Codicelui Apor cu Artur Coroi, Árpád Csáki, Lajos Demeter, János Kocs, respectiv la istoria anuarului muzeal din 1957–59 al Regiunii Autonome Maghiare cu Zsigmond Lóránd Bordi, Csaba Jánosi, Irén Kocs, Lóránt Méder, András Papucs, Enikő Szőcsné Gazda, Sándor József Sztáncsuj etc.). În domeniul reintegrării Programelor Asociaţiei Institutul de Sud-est în cadrul programului Autorii de Monografii ai Secuimii conform acordului dintre Muzeul Naţional Secuiesc şi Muzeul „Haáz Rezső” din Odorheiu Secuiesc a pus la dispoziţia lui Jenő Zepeczaner din partea instituţiei înfrăţite din Odorhei traducerea maghiară a lucrării reprezentative din 1833 a lui Daniel Scheint (Das Land und Volk der Szeckler in Siebenbürgen /Ţinutul şi neamul secuilor în Transilvania/) (Laura Boér) pentru începerea procedurii de publicare; programul Árgirus a fost reprezentat la conferinţa intitulată Renaşterea în Transilvania organizată la Cluj-Napoca în toamna anului 2008 de profesoara Judit Dobra de la Liceul „Székely Mikó” cu lucrarea „Tündér szűz leány, Tündér Ilona şi Erdély – Az Árgirus-história mint történeti allegória” (Ileana Cosânzeana şi Ardealul –Istoria lui Arghir ca alegorie istorică) (în curs de publicare în volumul conferinţei), iar în cadrul programului Structura spaţiului etnic, pe marginea expoziţiei Sărbători şi Întâlniri II. s-a început reprezentarea cartografică a structurii etnice şi religioase a Ţinutului Secuiesc pe baza datelor din 2002 (cu statistici anexate, hărţi etnografice, hărţi pe denominaţii).
  
  - La Secţia de Ştiinţele Naturii domeniul de cercetare a colegei noastre Irén Kocs este biodiversitatea curculionidelor. Anul acesta a reuşit să colecteze pe teren de câteva ori (în munţii Perşani, Baraolt, Harghita, Gurghiului, Gheorgheni), dintre cei circa 1 500 gândaci exemplarele destinate colecţiei vor fi catalogate după identificare, preparare şi selectare. Cercetările ei în istoria ştiinţei s-au concentrat asupra corespondenţei entomologului Gerő Köntzei cu Muzeul Naţional Secuiesc în anii 1933–1947, asupra lucrărilor muzeului în anii cincizeci pentru editarea unui anuar, respectiv asupra întocmirii bibliografiei fostului director al muzeului Ádám Kónya, în acesta din urmă fiind ajutată de Tünde Tamás şi Gabriella Gyenge.
  
  - Secţia de Arheologie – Istorie a realizat mai multe săpături arheologice, respectiv a lucrat cu materialul colectat (tumuli din epoca bronzului pe piscul Kövesbérc, comuna Ocland, din săpăturile Sándor József Sztáncsuj şi Lóránt László Méder din octombrie 2008; biserica reformată din Ariuşd, Zsigmond Lóránd Bordi, iulie 2009; biserica unitariană din Sâncraiu, Zsigmond Lóránd Bordi, iulie-august 2009; Avasalja – Cetatea Cocorului de lângă Sfântu Gheorghe, aşezare din epoca bronzului, Lóránt László Méder, august 2009). De asemenea a asigurat supraveghere arheologică şi a realizat studii de impact în mai multe locaţii (Sfântu Gheorghe, strada Ciucului, supraveghere arheologică la cererea primăriei locală; hotarul dintre Bodoc şi Valea Crişului, evaluare şi supraveghere arheologică din însărcinarea Gippa SRL, efectuată de Zsigmond Lóránd Bordi; teritoriu intravilan Vârghiş, studiu de evaluare din însărcinarea administraţiei locale a comunei Vârghiş, Sándor József Sztáncsuj). S-a efectuat periegheză şi s-au desfăşurat alte activităţi de teren la aproape 60 de situri. Sándor József Sztáncsuj a efectuat cercetări în muzeele din Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Cristuru Secuiesc, Odorheiu Secuiesc, în cursul cărora a documentat vestigiile culturii Ariuşd. În mod similar, Lóránt László Méder a făcut investigaţii pe materialul artefactelor de metal din epoca de fier timpurie în colecţia Muzeului din Miercurea Ciuc. Hajnalka Barabás a desfăşurat cercetări semnificative în domeniul clenodiilor bisericeşti din Trei Scaune Superior, respectiv în domeniul sticlăriei artizanale. Documentarea monedelor romane din colecţia numismatică este în curs de desfăşurare (Zsigmond Lóránd Bordi, Lóránt László Méder) şi se pregăteşte publicarea unui volum comun cu Institutul de Istorie din Cluj-Napoca.
  
  - Din cadrul Secţiei de Etnografie au efectuat cercetări pe teren István Kinda în Vârghiş, Crăciunel, Ţofalău, Zălan, Albiş, Dalnic, Eresteghin, Cernat, Hătuica, Cătălina, Mărcuşa, Mărtineni, Boroşneul Mare, Boroşneul Mic, respectiv 10 localităţi din Moldova, iar Enikő Szőcsné Gazda pe teritoriul localităţilor Zălan, Albiş, Dalnic, Eresteghin, Cernat, Hătuica, Cătălina, Mărtineni, Boroşneul Mare, Boroşneul Mic, Rimetea, Făgăraş, Păpăuţi şi Brateş.
  
  - La Muzeul Depresiunii Baraolt s-a finalizat eliberarea scheletului de mastodont de o semnificaţie ştiinţifică ridicată. Conservarea scheletului este o procedură îndelungată, se lucrează şi în prezent.
  
  - În Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc Annamária Dobolyi şi Erika Dimény au lucrat la întocmirea bibliografiilor tematice din ziarele locale apărute de la sfârşitul secolului 19 şi prima jumătate a secolului 20 în sprijinul cercetărilor de istorie locală. Muzeologii unităţii colectează şi digitizează scrierile apărute ale directorului fondator al muzeului László Incze, în vederea publicării lor într-un volum.
  
  5.2. Conferinţe ştiinţifice şi prezentări de popularizare a ştiinţei, alte realizări ştiinţifice, distincţii
  
  - Din partea Bibliotecii Hunor Boér a ţinut o prezentare de popularizare a ştiinţei cu proiecţie intitulată „Floricele” lingvistice şi de istoria lingvisticii din Secuime pe data de 9 iulie în tabăra de vară a Asociaţiei pentru Cultivarea Limbii Maghiare din Transilvania organizată la Setét-patak, Ozunca Băi, respectiv o altă prelegere cu titlul „Memoria lui Balázs Orbán – comemorarea a 180 de ani de la naştere” în Muzeul Depresiunii Baraolt în cadrul Cercului Literar „Tortoma” pe 3 februarie 2009. Gabriella Gyenge a vizitat în anul 2009 Biblioteca Muzeului Săsesc din Gundelsheim (Germania), şi a purtat cu succes tratative privind un program de schimburi de publicaţii între cele două instituţii, respectiv a participat la conferinţa de restauratori organizată de Muzeul „Haáz Rezső” din Odorheiu Secuiesc între 5–10 octombrie 2009. Rezultate de cercetare au fost prezentate de Hunor Boér conferinţa intitulată Renaşterea în Transilvania organizată la Cluj-Napoca în toamna anului 2008 (Contribuţii la istoria cercetării Codicelor Apor şi Csereyné), respectiv în virtutea programului comun colaboratorul nostru extern Borbála Obrusánszky a ţinut o prelegere despre lingvistul Gábor Bálint (tot ea ne-a reprezentat la conferinţa comemorativă dedicată lui Gábor Bálint din 2009 de la Cătălina). Este o sarcină plăcută să menţionez faptul că Zoltán Tiboldi a primit premiul Pro Urbe din partea Municipalităţii Sfântu Gheorghe în anul 2009 – printre altele pentru serviciul său de mulţi ani în Biblioteca Muzeului.
  
  - De la Secţia de Ştiinţele Naturii colega noastră Irén Kocs a participat la sesiunea anuală a Societăţii Entomologice din Ungaria (Budapesta, 20-21 februarie, titlul prezentării: László Diószeghy şi Muzeul Naţional Secuiesc, 1934–1943), a reprezentat institutul nostru cu prezentarea intitulată Specii noi de Curculionoidea din fauna României la al XXI-lea simpozion naţional al Societăţii Lepidopterologice Române organizat între 24-26 aprilie la Galaţi, şi a luat parte la cea de a XXVII-a Întâlnire Internaţională a Muzeologilor Naturalişti (8 septembrie, Košice, Slovacia).
  
  - Secţia de Arheologie – Istorie a organizat o masă rotundă ştiinţifică pe marginea problemelor cu care se confruntă cercetătorii în domeniul istoriei medievale din Secuime în luna mai, cu ocazia inaugurării noii expoziţii medievale permanente (cu participarea arheologilor din Secuime şi a Asociaţiei Muzeului Ardelean). La Conferinţa Arheologilor Maghiari din Transilvania organizată de Asociaţia „Pósta Béla” în noiembrie 2008la Cluj-Napoca Sándor József Sztáncsuj a prezentat lucrarea intitulată Câteva probleme specifice ale epocii de cupru în Transilvania de Sud-est, de asemenea a avut o prezentare (Doboşeni - Borvízoldal. Un secol de cercetări arheologice) la Colocviile Şcolii Doctorale – Iaşi, iunie 2009. La Conferinţele „Colligite fragmenta!” de Protecţie a Patrimoniului organizate în Ucraina, Slovacia şi Budapesta colega noastră Hajnalka Barabás a participat cu prezentarea Un sticlar artizan din Provincia de Sus în Trei Scaune. Au mai ţinut prezentări de popularizare a ştiinţei următorii colegi: Sándor József Sztáncsuj cu lucrarea Cercetări arheologice pe Dealul Borvízoldal în cadrul Zilelor Culturale ale Depresiunii Baraolt la Doboşeni şi la Vârghiş în noiembrie 2008, Zoltán Cserey a prezentat lucrarea intitulată Secvenţe din Istoria Depresiunii Baraolt pe 22 ianuarie, cu ocazia Zilei Culturii Maghiare în Muzeul Depresiunii Baraolt, respectiv, prelegerea „Submitere sau insurecţie? Problema asumării luptei de autoapărare în Trei Scaune” pe 20 februarie în cadrul seriei „Invocarea trecutului” organizată de Biblioteca Judeţeană „Bod Péter” din Sfântu Gheorghe, iar Lóránt László Méder a prezentat Olăritul preistoric în august, în tabăra artizanală din Benedek-mező, Sfântu Gheorghe.
  
  - Secţia de Etnografie a organizat între 7-9 noiembrie 2008 împreună cu Societatea Etnografică „Kriza János” şi Centrul Cultural Judeţean Covasna conferinţa intitulată Obiecte şi moduri de viaţă. Aici şi la numeroase alte conferinţe secţia a fost reprezentată de muzeologii etnografi cu prezentări: István Kinda (7-9 noiembrie 2008, conferinţa Obiecte şi moduri de viaţă, lucrarea „Totul se face cu maşini...” Atitudini economice în schimbare într-un sat din Trei Scaune; 4 iulie 2009 la cel de-al 6-lea Seminar al Tinerilor Cercetători Etnografi din Zăbala: Schimbările habitatului şi culturii de locuire la ţiganii din Trei Scaune; 24–26 septembrie, cea de-a 2-a Conferinţă Inlăceni a Muzeului „Molnár István” din Cristuru Secuiesc: Arzătorii varului. Meşteşug popular în zona Vârghişului; 18–20 februarie, la conferinţa comemorativă în memoria lui Zsuzsanna Bódi pe tema Cercetările etnografice şi istorice ale culturii rome din Bazinul Carpatic, organizată de Societatea Etnografică din Ungaria şi Universitatea „Szent István” din Gödöllő (Ungaria): Atracţia meseriilor tradiţionale. Exemple din Trei Scaune şi Depresiunea Baraolt; 21–23 mai, Rimetea, conferinţa internaţională a Fundaţiei Transylvania Trust pe tema Problemele teoretice şi practice a renovării patrimoniului construit – Tuşnad. Arhitectura populară a regiunilor multietnice: Habitatul şi cultura de locuit a romilor din Trei Scaune) şi Enikő Szőcsné Gazda (7-9 noiembrie 2008, conferinţa Obiecte şi moduri de viaţă, lucrarea: O familie din Trei Scaune în oglinda inventariilor; iunie 2009, Sfântu Gheorghe, la conferinţa intitulată „Drumul lemnului” a Societăţii Maghiare Tehnico-Ştiinţifice din Transilvania: Motivele şi formele mobilierului pictat din Ciuc şi Trei Scaune; 4 iulie la cel de-al 6-lea Seminar al Tinerilor Cercetători Etnografi din Zăbala: De la nobilime la ordinul militar. Concluzii ale inventariilor din Trei Scaune; 24–26 septembrie, cea de-a 2-a Conferinţă Inlăceni a Muzeului „Molnár István” din Cristuru Secuiesc: Tradiţie şi inovare în meşteşugul cofetăriei de turtă dulce din Secuime; 21–23 mai, Rimetea, conferinţa internaţională a Fundaţiei Transylvania Trust pe tema Problemele teoretice şi practice a renovării patrimoniului construit: Familia Vajna din Pava în oglinda inventariilor). Enikő Szőcsné Gazda a ţinut următoarele prezentări de popularizare a ştiinţei: pe 7 februarie la festivitatea comemorativă „Orbán Balázs”, Poloniţa: Munca etnografică a lui Balázs Orbán; 24 iunie, Noaptea Muzeelor organizată de Muzeul Naţional Secuiesc: Motivele şi formele mobilierului pictat din Ciuc şi Trei Scaune; 2 iulie, tabăra de la Arcuş a Universităţii Tehnice din Budapesta: Arhitectura populară din Trei Scaune cu ochii unui etnograf), respectiv a ţinut prezentări şi István Kinda în Unitatea din Zăbala (vezi acolo).
  
  - Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc a fost reprezentat la mai multe conferinţe de muzeograful Attila Dimény (în zilele de 5-10 octombrie 2008 la Conferinţa de Perfecţionare a Restauratorilor Maghiari din Transilvania organizată la Odorheiu Secuiesc; pe 18 octombrie 2008 la conferinţa comemorativă organizată cu ocazia aniversării a 110 de la introducerea studiului etnografiei la Cluj-Napoca organizată de Universitatea Babeş-Bolyai şi Asociaţia Etnografică „Kriza János”; pe 7-9 noiembrie 2008 la conferinţa etnografică Obiecte şi stiluri de viaţă organizată la Sfântu Gheorghe unde a avut şi o prezentare cu titlul „A umbla în haine bune” – Învăţătura organizării unei expoziţii la Târgu Secuiesc). La evenimentul Zilele Civile 2008 organizat de Consiliul Judeţean Covasna şi Oficiul de Protecţie a Patrimoniului Cultural din Ungaria în zilele de 21 – 22 noiembrie 2008 au participat Attila Dimény şi Annamária Dobolyi.
  
  În incinta muzeului din Târgu Secuiesc, în Sala „Incze László”, au avut loc lansări de cărţi, întâlniri cu publicul (pe 13 martie 2009 lansarea de carte a autorului István Koszta intitulat Huszártörténet /Istoria Husarilor/ a fost prezentată de colaboratorul principal al Institutului de Istorie Militară din Budapesta, istoricul militar Ferenc Pollmann şi autorul cărţii, jurnalistul, istoricul militar István Koszta; pe 17 aprilie a avut loc prezentarea şi lansarea cărţii d-lui Dr. Tibor Sándor Száva Gyergyói şi szépvízi magyarörmények nyomában / Pe urmele armenilor maghiari din Gheorgheni şi Frumoasa (moderator şi prezentatorul cărţii Erika Dimény, muzeograf; evenimentul a fost organizat de familia Bakk-Dávid)
  
  - Muzeul de Etnografic al Ceangăilor din Zăbala a organizat în colaborare cu Asociaţia Pro Museum al 6-lea Seminar al Tinerilor Etnografi (4 iulie) în cadrul căruia a avut loc, conform tradiţiei, şi o conferinţă ştiinţifică. De asemenea, s-a implicat în mod activ în organizarea Zilelor Culturale de Toamnă (Muzeograful István Kinda a ţinut invitaţilor locali o prezentare cu titlul Ceangăii. Origine, tradiţie, mod de viaţă.)
  
  5.3. Publicaţii de specialitate
  
  Publicaţiile noastre ştiinţifice s-au îmbogăţit de asemenea.
  
  - Pe lângă anuarul Acta Siculica 2008 editat anul trecut, în perioada discutată, în 702 de pagini, am reuşit să edităm monografia de mare valoare conţinând munca de ani de zile a muzeografului-istoricului de artă Mihály Jánó (Színek şi legendák – tanulmányok az erdélyi falfestmények kutatástörténetéhez / Culori şi legende – studii în istoria cercetării picturilor murale din Transilvania, Muzeul Naţional Secuiesc – Editura Pallas–Akadémia, Sfântu Gheorhe – Miercurea Ciuc, 2008, 348 de pagini), monografie ce a câştigat un premiu la al XIV-lea Târg Internaţional de Carte din Târgu Mureş. În 2009 am mai editat patru cataloage: Lóránd Bordi Zsigmond Secuii – Apărătorii creştinătăţii ce poate fi considerată şi un volum de studii (text în limba maghiară şi română, 82 p.), Colecţia de steaguri a Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc de Hédy M. Kiss din Timişoara (în limba maghiară şi română 56, respectiv, 60 de pagini) Expoziţia comemorativă a lui Sándor Plugor (cu texte în limba maghiară, română şi engleză, editat în colaborare cu Centrul de Cultură al Judeţului Covasna; Sfântu Gheorghe, 59 p.)
  
  - Muzeul Depresiunii Baraolt în colaborare cu Asociaţia Culturală „Gaál Mózes” a editat ca volumul al 7-lea al seriei de publicaţii Colecţia de istorie şi de ştiinţele naturii a Depresiunii Baraolt, redactată de László Demeter, Studii în istoria Regiunii Baraolt de Zoltán Cserey (Baraolt, 2008, 121 p.).
  
  Anuarul Acta Siculica 2009 vă urează o lectură plăcută, documentare utilă şi un An Nou Fericit cu Prosperitate şi Succese!