magyar  |  english  |  

• home
• istoric
• colecţii
  • etnografie
  • arheologie
  • ştiinţele naturii
• expoziţii
  • Muzeul Naţional Secuiesc
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Galeriile de artă
    • expoziţii permanente
    • expoziţii periodice
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
• filiale
  • Galeriile de artă "Gyárfás Jenő", Sfântu Gheorghe
  • Muzeul Breslelor, Târgu Secuiesc
  • Muzeul 'Haszmann Pál' din Cernat
  • Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala
  • Muzeul Depresiunii Baraolt
• evenimente
• ştiri
• publicaţii
  • cărţi
  • cataloage
  • publicaţii digitale
• patrimoniu cultural
  • ştiinţele naturii
  • arheologie
  • istorie
  • etnografie
  • bibliotecă
  • artă plastică
• fototecă
• parteneri
• prieteni
• fundaţie
• informaţii
  • administraţie
  • colegi
• arhivă

Raportul de activităţi al Muzeului Naţional Secuiesc (noiembrie 2007 – octombrie 2008)

Îmi îndeplinesc datoria de a întocmi raportul anual cu mare bucurie, pentru că pot prezenta o perioadă bogată în evenimente şi realizări. În perioada trecută ne-am străduit să delectăm vizitatorii noştri cu expoziţii şi manifestări inedite, demne de menirea Muzeului Naţional Secuiesc. Pe lângă numeroasele evenimente organizate, în virtutea puterilor noastre am asigurat protecţia atentă şi circumspectă a valorilor puse în grija noastră şi am continuat procesarea colecţiilor. În tot acest timp am pus la dispoziţia cercetătorilor, care au solicitat, numeroase informaţii, precum şi documente şi obiecte din colecţii.
Am făcut un pas important faţă de anul trecut atât în privinţa administrării, evidenţei şi îmbogăţirii prin colectări, achiziţii a colecţiilor, cât şi privind calitatea şi numărul de vizitatori ai expoziţiilor organizate de specialiştii noştri şi a expoziţiilor itinerante găzduite de noi, respectiv nivelului publicaţiilor noastre. Ne putem mândri totodată cu realizări în ornamentarea sediului nostru impozant, conform planurilor originale ale lui Károly Kós, respectiv în continuarea lui modernizare. Ne-am străduit să reacţionăm în modul cel mai adecvat la provocările vieţii ştiinţifice pe plan naţional şi internaţional, sub semnul deschiderii şi al parteneriatului.
Mulţumesc şi pe această cale susţinătorilor noştri financiari şi profesionali, prietenilor Muzeului Naţional Secuiesc pentru ajutorul, grija şi loialitatea lor faţă de instituţia noastră.

1. Probleme generale
1.1. Date despre muzeu

Muzeul Naţional Secuiesc este un muzeu de interes regional, finanţat de Consiliul Judeţean Covasna. Cuprinde secţii interne de ştiinţele naturii, arheologie-istorie, etnografie, bibliotecă, respectiv unităţile externe din Baraolt (Muzeul Bazinului Baraolt), Cernat (Muzeul „Haszmann Pál”), Sf. Gheorghe (Galeria de Artă „Gyárfás Jenő”), Tg. Secuiesc (Muzeul Breslelor), Zăbala (Muzeul Etnografic Ceangăiesc). Numărul total al angajaţilor este 63, din care 33 specialişti. Bugetul nostru anual depăşeşte suma de 2.000.000 lei, pe lângă care ne străduim să asigurăm şi alte surse financiare cu ajutorul sponsorilor şi al granturilor, din veniturile obţinute din vizitarea muzeului şi din monitorizările arheologice. În această activitate de obţinere de fonduri ne ajută şi Fundaţia Muzeul Naţional Secuiesc. În perioada discutată am depăşit numărul de 36.000 vizitatori.

1.2. Dezvoltarea forţei de muncă, organizare, relaţii interinstituţionale

S-a reorganizat Consiliul Ştiinţific, organul consultativ pentru pregătirea hotărârilor Consiliului de Conducere al Muzeului Naţional Secuiesc (preşedinte: István Kinda; secretar: Hunor Boér).
Am înfiinţat şi am împlinit cu succes un post de management PR la sediu. De asemenea, s-a reuşit promovarea a cinci specialişti: unul la secţia de arheologie, doi la cea de etnografie şi unul la bibliotecă.
Pe lângă muzeele din Ţara Secuiască am menţinut relaţiile profesionale cele mai strânse cu Muzeul Naţional al Ungariei, Biblioteca Naţională a Ungariei, muzeele din Szentendre (Muzeul Etnografic în Aer Liber”; Ungaria), Veszprém (Muzeul „Laczkó Dezső”; Ungaria), Komárno (Muzeul Dunării şi a Culturii Maghiare; Slovacia) cu Centrul de Coordonare Culturală al Republicii Ungare din Sfântu Gheorghe, cu Societatea Etnografică „Kriza János” din Cluj.

1.3. Fundaţia Muzeul Naţional Secuiesc

În cadrul ultimelor alegeri din fundaţie pentru funcţia de preşedinte s-a reales farmacistul Sándor Kovács, vicepreşedinte devenind Irén Kocs, iar secretar Tünde Tamás.
Fundaţia a îndeplinit obiectivele propuse: a susţinut sau a ajutat munca instituţiei şi a menţinut legătura cu organizaţiile nonguvernamentale. S-a implicat activ în lucrările publicării catalogului „Bortnyik” şi în organizarea concursului pentru şcolari intitulat Károly Kós – arhitect european, respectiv în finanţarea deplasării mai multor specialişti ai muzeului.
Fundaţia a fost sponsorizată cu o sumă semnificativă de firma Eufonika Srl., cu sediul în Bucureşti, cu depozite pentru expoziţii de firma Multinumber Srl. din Sfântu Gheorghe, respectiv cu transport de întreprinzătorul particular István Imreh.

2. Dezvoltarea infrastructurii
2.1. Ornamentarea şi mobilarea clădirilor

Am achitat o datorie de aproape o sută de ani faţă de proiectantul sediului muzeului, arhitectul Károly Kós, prin comandarea şi instalarea unor elemente compoziţionale după desenele şi schiţele originale păstrate la noi: inscripţia Muzeul Naţional Secuiesc, din mozaic colorat, deasupra intrării principale; balustrada din fier forjat, ornând parapetul de piatră al scării; respectiv cele 22 bănci de lemn (din materie primă adusă din Ghimeş), aşezate în Sala „Bartók” (acestea din urmă au fost confecţionate după primul război mondial, dar între timp s-au distrus).
Am împrumutat de la parohia reformată din Angheluş pictura monumentală (decor de teatru) înfăţişând legenda Sfântei Ana, realizată de pictorul József Bene, iar după conservare am expus-o în holul scării. Prin acest gest am dorit să semnalăm intenţia noastră: Károly Kós ne-a imaginat spaţii interioare bogat ornamentate, cu vitralii şi fresce, pe care, asemenea inscripţiei în mozaic, balustradei şi băncilor, avem speranţa să le realizăm în viitorul apropiat.
Am turnat în bronz patru portrete de ipsos ale unor personalităţi marcante, care au jucat rol important în istoria instituţiei noastre (Béla Bartók, Jenő Gyárfás, Sándor Plugor, Imre Zsögödi Nagy).

2.2. Reabilitare, renovare

În subsolul clădirii principale am făcut lucrări de renovare şi modificări conform standardelor privind accesibilitatea persoanelor cu mobilitate redusă.
Am golit şi am curăţat podul fostelor locuinţe de custozi ale muzeului şi am aranjat şi terenul din jur. Institutul suferea de lipsă acută de birouri şi ateliere, spaţiile eliberate pot fi reproiectate conform necesităţilor.
Am cumpărat şindrilă de la Ghelinţa şi colegii noştri din Cernat au renovat acoperişul porţilor secuieşti dinspre front.
Clădirea Galeriei de Artă „Gyárfás Jenő” a primit de asemenea acoperiş nou, respectiv a început consolidarea şi restaurarea turnului. Lucrarea a fost comandată şi finanţată de Consiliul Judeţean Covasna.
Putem considera fapt îmbucurător că în urma repetatelor noastre moţiuni privind reabilitarea infrastructurii muzeului – apreciind intenţiile şi eforturile noastre – Consiliul Judeţean Covasna, susţinătorul nostru a recomandat muzeul pe primul loc în lista monumentelor, care urmează să fie reabilitate în cadrul Programului Operaţional Regional (POR). Astfel, în următorii cinci ani va deveni posibilă reabilitarea generală a clădirii principale. În elaborarea listei de cereri şi a caietului de sarcini am relatat în detaliu temele consolidării şi renovării clădirii, respectiv a modernizării spaţiilor interioare.

2.3. Probleme administrative

Am cerut din partea Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe un teren pentru construirea unei magazii, drept despăgubire pentru partea înstrăinată în anii 1960 a terenului muzeului.
Imobilul cunoscut sub numele de Casa Memorială „Gyárfás”, folosit în ultimele decenii de muzeul nostru, a fost revendicat cu succes de nepoţii artistului. Perioada de graţie s-a terminat în septembrie 2008; imobilul funcţionând până acum ca locuinţă de serviciu şi atelier de sculptură va fi predat definitiv la finele lunii octombrie.
La filiala noastră din Cernat am efectuat reparaţia acoperişului de ardezie a remizei, în valoare de 3000 lei. În schimb nu am putut cheltui pe reabilitarea de mult scadentă a conacului „Damokos”, deoarece – asemenea Casei „Gyárfás” – moştenitorii au obţinut restituirea lui pe cale de proces civil. Pentru soluţionarea situaţiei muzeului am adresat o cerere nou-alesei conduceri judeţene (avem contract de închiriere numai până la începutul anului viitor).

3. Colecţii
3.1. Magazii şi evidenţă

Având în vedere noile posibilităţi de reabilitare a clădirii principale, la sediu nu am continuat investiţiile iniţiate anul trecut pentru renovarea magaziilor. În secţiile de arheologie şi de etnografie am pus accentul pe utilizarea sistemului de rafturi instalate nu demult, respectiv pe etichetare, sistematizare, executarea numerelor topografice în interesul unei orientări mai bune. A început reinventarizarea şi reevaluarea ştiinţifică a colecţiei numizmatice.
Prin aplicarea catalogării digitale (DocPat, Alice 5.50) începute anul trecut, muzeologii şi conservatorii noştri au înregistrat aproape 15.000 date. În acest proces se remarcă realizările bibliotecii şi ale secţiei de arheologie-istorie.
Pe baza evidenţelor digitale am putut iniţia procesul de înregistrare în sistemul naţional pentru evidenţa şi clasarea patrimoniului cultural mobil. Din pricina voluminoaselor pachete de dosare referitoare la câte un obiect, rezultatul exprimat în numere poate pare modest – am obţinut diploma eliberată de minister doar pentru 224 obiecte –, totuşi îl putem considera un pas important. Munca noastră este însă îngreunată de faptul că în mod frecvent primim răspuns cu întârzieri de mai multe luni privind documentaţiile noastre trimise la Ministerul Culturii, deşi de multe ori tocmai acest răspuns ar oferi orientare în problemele de metodologia prelucrării materialului.

3.2. Conservare, restaurare

Am reuşit să achiziţionăm instrumente mecanice şi digitale adecvate pentru măsurarea temperaturii şi umidităţii sălilor de expoziţie şi a magaziilor. În magaziile de etnografie şi de arheologie din sediu am optimalizat umiditatea aerului cu ajutorul unor instalaţii de filtrare achiziţionate special în acest scop.
Tot aici, respectiv în magaziile Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc, dincolo de tratarea obiectelor proaspăt luate în primire am efectuat şi dezinfectare cu gaz.

3.3. Îmbogăţirea colecţiilor

Este îmbucurător faptul că îmbogăţirea colecţiilor noastre arată o tendinţă crescândă în comparaţie cu anii precedenţi. Faţă de cele câteva sute de obiecte achiziţionate şi colectate anul trecut, anul curent au intrat mai mult de 2000 obiecte noi. Numai în colecţia de ştiinţele naturii au intrat în jur de 500 exemplare noi, provenind din Băile Ozunca, Albiş, Doboşeni, respectiv din Parcul Naţional Padiş; colecţia istorică-arheologică s-a îmbogăţit semnificativ datorită monitorizării arheologice şi în cursul săpăturilor preventive. Colecţia etnografică a sporit cu aproape 150 obiecte noi în urma muncii de colectare intensive din Belin, generată de expoziţia itinerantă din Veszprém (Ungaria). Pe lângă acestea au de asemenea valoare semnificativă blidarul pictat din 1847 şi vatra deschisă, cu cahle, din 1885, ambele achiziţionate din zona Baraoltului. Fondul bibliotecii s-a îmbogăţit cu mai mult de 500 publicaţii, din care un sfert a fost achiziţionat de muzeu. Colecţia de artă plastică a sporit cu vreo două duzini de creaţii artistice, dintre care portretele pictate de Jenő Gyárfás (ale lui József Potsa, respectiv Bálint Császár), desenele lui János Kmetty şi Viktor Román reprezintă valori deosebite, precum şi donaţiile grupului britanic „Digitalis”, a artiştilor societăţii „Képes Társaság” din Budapesta şi a Uniunii Pictorilor din Finlanda.
E spectaculoasă şi îmbogăţirea colecţiilor din unităţile noastre externe: muzeul din Cernat a adunat aproape o mie de obiecte, în majoritate obiecte de uz casnic sau de istorie industrială; cel din Zăbala a colectat în jur de trei sute de porturi ceangăieşti din Moldova, respectiv obiecte din Zăbala; muzeul din Baraolt aproape o sută de obiecte, în primul rând din săpăturile din Filia-Dobó; iar muzeul din Târgu Secuiesc ceva mai puţin. Este demn de remarcat faptul că unitatea noastră din Baraolt se va îmbogăţi în curând cu un exponat extrem de valoros: în vara acestui an s-a descoperit în cariera de lignit de la Racoşul de Sus scheletul aproape intact al unui mastodon având vârsta de trei milioane de ani, a cărui extracţie şi conservare a început deja, în colaborare cu specialiştii locali, din Cluj şi din Zirc (Ungaria).

4. Expoziţii şi manifestări culturale

Asemenea anilor precedenţi, expoziţiile din clădirea principală şi din unităţile externe au atras mai mult de 36.000 vizitatori. Mulţumit activităţilor PR în clădirea principală s-a reuşit atragerea mai multor grupuri-ţintă diferite. Prin programele organizate cu ocazia Nopţii Muzeelor şi a Zilei Mondiale a Monumentelor am dorit să ne integrăm în lumea manifestărilor muzeale internaţionale. Asemenea evenimente au atras numeroşi vizitatori chiar şi în afara sezonului turistic (am tipărit bilete gratuite pentru evaluarea numărului de vizitatori la inaugurări, concerte).

a. Manifestări mai semnificative organizate la sediu

Ariuşd 100 – expoziţie centenară din propria colecţie. Expoziţia realizată într-o concepţie inovativă, cu fotografii de mari dimensiuni, material ilustrativ bogat documentat cu texte, imagini şi obiecte a fost inaugurată de dr. Attila László, profesor de arheologie al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, nepotul lui Ferenc László, custode legendar al muzeului. (Mulţumit acestei legături profesionale ne-a fost posibil să prezentăm cele mai frumoase piese ale colecţiei noastre de arheologie la două expoziţii internaţionale de prestigiu: în oraşul Olten din Elveţia, la expoziţia intitulată Meister der Steinzeitkunst – Frühe Kulturen aus Rumänien, în vara anului 2008, iar în această toamnă în cadrul expoziţiei intitulate Cultura Cucuteni–Tripolje, în Palazzo della Cancellaria din Vatican.)

Secţia de etnografie a organizat două expoziţii de succes. Expoziţia temporară organizată în clădirea principală cu ocazia „Zilelor Sf. Gheorghe”, intitulată „Trandafirul înfloreşte, veştejeşte la soare” – Păretare cu inscripţii brodate, a călăuzit vizitatorii pe tărâmul de frontieră dintre kitschul poporanist şi valorile muzeale demne de ocrotit. Dr. Vilmos Keszeg, şeful Catedrei de Etnografie şi Antropologie Maghiară a Universităţii „Babeş–Bolyai” a ţinut un memorabil discurs de inaugurare.
Expoziţia de etnografie religioasă intitulată Sărbători şi întâlniri, organizată în Muzeul „Laczkó Dezső” din Veszprém (Ungaria) prezintă câteva obiceiuri populare specifice secuieşti. Legat de această expoziţie, ca o completare a acesteia, am organizat o veritabilă „zi secuiască” intitulată Un pic de lume, în cadrul căreia s-au prezentat meşteri populari tradiţionali din secuime, dar nu au lipsit nici muzica, dansul, sau degustarea.
Biblioteca a organizat în colaborare cu Parohia Romano-Catolică „Sf. Iosif” din Sfântu Gheorghe o expoziţie dedicată Sfântei Scripturi şi tot cu ajutorul bibliotecarilor noştri am reuşit să primim cu ocazia Anului Renaşterii expoziţia itinerantă Bibliotheca Corviniana organizată de Biblioteca Naţională a Ungariei.
Dintre cele şapte expoziţii găzduite în clădirea sediului se evidenţiază cea intitulată Károly Kós – un arhitect european, pe care am completat-o cu o microexpoziţie proprie din desenele şi schiţele lui Kós, aflate în posesia bibliotecii noastre. Discursul de inaugurare a fost rostit de Anthony Gall, cunoscut arhitect de origine australian şi cercetător al patrimoniului arhitectural al lui Károly Kós. În urma deschiderii s-a ţinut o conferinţă cu participarea arhitecţilor din regiune, în legătură cu reabilitarea planificată a clădirilor noastre proiectate de Kós.
Prin intermediul muzeului din Komárno (Slovacia) Paul Glendell, un fotograf britanic şi-a adus expoziţia fotografică Tărâmul Secuilor cu ochii unui englez.
Mulţumit bunăvoinţei Muzeului şi Institutului Naţional de Istorie a Teatrului din Budapesta am găzduit expoziţia Feţele necunoscute ale lui Manyi Kiss, care a înviat memoria actriţei maghiare născută în apropiere, în Zagon.
Şi viaţa muzicală a renăscut cu o nouă fervoare în instituţia noastră. În cadrul manifestărilor legate de Anul Renaşterii am găzduit nu mai puţin de douăsprezece concerte de cameră cu participarea unor muzicieni locali, clujeni, timişoreni, din Miercurea-Ciuc, sau chiar din Austria şi Elveţia. A avut un succes răsunător iniţiativa interactivă, în cadrul căreia – cu ocazia concertelor renascentiste – maeştri de dans profesionişti îmbrăcaţi în veşminte de epocă au instruit publicul în secretele dansului acestei epoci.

b. Muzeul Depresiunii Baraolt

În colaborare cu Asociaţia „Gaál Mózes” şi Cenaclul „Tortoma”, se poate mândri cu numeroase şi variate manifestări, cum ar fi: expoziţia intitulată Relicvele revoluţiei şi războiului de independenţă din 1848–1849 în Bazinul Baraolt, expoziţia fotografică Bao-bao – Imagine-plai, a lui Zoltán Kakas. O duzină de lansări de cărţi, întâlniri literare, ocupaţii tradiţionale sau muzeal-educaţionale au colorat oferta culturală a muzeului.

c. Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat

S-au organizat tabere de creaţie pentru reînvierea şi practicarea meşteşugurilor populare tradiţionale (cioplirea lemnului, pictarea mobilei), precum şi o activitate continuă a şcolii populare, din primăvară până în toamnă. Totodată s-a realizat o expoziţie temporară din instrumentele muzicale populare aflate în colecţia muzeului. Este demnă de remarcat şi expoziţia intitulată Imagini, meleaguri, oameni, a grupului de creaţie fotografică „KépVidék” din Sfântu Gheorghe.

e. Muzeului Breslelor din Târgu Secuiesc

Publicul din oraşul breslelor s-a bucurat în perioada trecută de nouă expoziţii organizate în Sala Principală „László Incze” – botezată după regretatul fondator al muzeului. Expoziţia intitulată Oraşul în VEDERI. Trecut şi prezent (1972–2007) a fost instalată în atelierul solar „Bogdan”, la inaugurarea acestuia, iar nivelul manifestării a fost ridicat şi cu o conferinţă internaţională pentru protecţia monumentelor. Trebuie amintită şi expoziţia de istoria vestimentaţiei burgheze, intitulată A umbla în haine bune, o manifestare inedită şi oportună organizată de Attila Dimény.

d. Galeria de Artă „Gyárfás Jenő”

Dintre cele zece expoziţii organizate se remarcă expunerile grupului britanic Digitalis, ale Studioului „Vajda Lajos” din Szentendre (Ungaria), cea a agenţiei de presă „Magyar Távirati Iroda” (Ungaria), a Clubului Fotografic „Mohos”, a fotograful György Bortnyik din Germania, respectiv expoziţiile individuale ale lui Márton Barabás (Budapesta), András Vetró (Tg. Secuiesc) şi János Péter.
Secţia de arte plastice a reprezentat muzeul nostru la nivel înalt în proiectul de mare anvergură intitulat Colonia Artistică de la Baia Mare şi organizat de Muzeul Secuiesc al Ciucului, în expoziţia purtând titlul Pictori din Transilvania în Centre Artistice Europene a Muzeului „Brukenthal” din Sibiu, respectiv a asigurat material ilustrativ pentru expoziţia intitulată Martori ai marilor timpuri, dedicată memoriei revoluţiei din 1848-1849, organizată cu ocazia inaugurării festive a Casei cu Arcade din Sfântu Gheorghe.

f. Muzeul Etnografic Ceangăiesc (Zăbala)

A făcut o expoziţie ceangăiască la Baraolt, din materialul săsesc a organizat o expoziţie la Budapesta, iar la Cluj a prezentat exponate cu caracter de istorie locală zăbălană. Colaborând cu Societatea Etnografică „Kriza János” din Cluj, muzeul a găzduit mai multe evenimente, dintre care merită amintite tabăra de practică profesională organizată pentru studenţi, al V-lea Seminar al Tinerilor Cercetători Etnografi, precum şi a II-a Tabără a Tinerilor Arhitecţi.

5. Viaţa ştiinţifică

Larga varietate a performanţelor ştiinţifice ale specialiştilor noştri poate fi evaluată parcurgând proiectele de cercetări, participarea la conferinţe ştiinţifice, publicaţia noastră ştiinţifică etc. S-a încheiat cu succes şi reintegrarea mai multor programe Institutul de Sud-Est (anuarul Acta Siculica, programele Deşert spiritual, Monografi ai Tării Secuieşti, Arghir).

5.1. Cercetări

În perioada prezentată, în cadrul diferitelor programe ale instituţiei am desfăşurat cercetări de teren pe numeroase situri secuieşti şi transilvănene. Colaboratorul nostru naturalist a efectuat colectări în Munţii Apuseni şi în judeţul Covasna (în zona localităţilor Albiş, Doboşeni şi Sfântu Gheorghe). Arheologii noştri au asigurat monitorizare arheologică şi săpături de salvare în localităţile Calnic, Cernat, Filia, Ocland, Ozun, Sâncraiu, Vârghiş. Colegii istoriografi au efectuat cercetări în diferite arhive şi alte colecţii publice (Budapesta, Cluj, Odorheiu Secuiesc, Sfântu Gheorghe), au cules date din apropierea municipiului Sfântu Gheorghe (Albiş, Ghidfalău), respectiv în Bazinul Baraolt (Aita Mare, Băţanii Mari, Belin, Biborţeni, Bodoş).
Etnografii noştri au efectuat deplasări la Aita Mare, Belin, Breţcu, Iacobeni, Plăieşii de Sus, Sândominic, Sântimbru, Vârghiş, Zălan şi în satele ceangăieşti din zona Bacăului, s-au documentat în instituţii şi colecţii private din Budapesta, Szentendre, Debrecen (Ungaria), au cules date în arhivele de stat din Bacău, Miercurea-Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

5.2. Conferinţe şi alte prezenţe, distincţii
Bibliotecarul-muzeolog Hunor Boér a realizat o reevaluare amplă a istoriei muzeului nostru în lucrarea intitulată Muzeul Naţional Secuiesc în istoria ştiinţei şi culturii maghiare, 1875–2000, susţinând aceasta la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta.
S-a participat de asemenea şi s-au ţinut comunicări la numeroase conferinţe naţionale şi internaţionale, luând doar câteva exemple:

• Budapesta, Sesiunea Societăţii Entomologice Maghiare, unde colega noastră naturalistă Irén Kocs a fost distinsă cu Placa comemorativă „Frivaldszky Imre”.
• Roma, Accademia di Romania, la Conferinţa intitulată Tesori e obgetti di prestigio nell’ area della cultura di Cucuteni arheologul Sándor Sztáncsuj a ţinut o comunicare.
• Franţa, călătorie de studiu şi schimb de experienţă în Valea Loire-ului - Sándor Sztáncsuj, Mihály Vargha.
• Târgu Mureş, Muzeul Judeţean Mureş: Conferinţa Stingătoare de foc din evul mediu şi accesoriile acestora - o comunicare a etnografei Enikő Szőcsné Gazda.
• Szekszárd (Ungaria), Societatea Maghiară de Etnografie: Conferinţa intitulată Etnografie juridică, antropologie juridică - o comunicare a etnografei Enikő Szőcsné Gazda.
• Cluj, Societatea de Etnografie „Kriza János” - Universitatea „Babeş–Bolyai”, Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară: István Kinda a ţinut o comunicare la Conferinţa intitulată Ostaşul pierdut.
• Budapesta, Oficiul pentru Protecţia Patrimoniului - Universitatea „Eötvös Loránd” Catedra de Istoria Artei: Conferinţa Colligite fragmenta - comunicări ale lui Hajnalka Barabás şi Hunor Boér.
• Cluj, Societatea de Etnografie „János Kriza” - Universitatea „Babeş–Bolyai”, Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară: István Kinda, Enikő Szőcsné Gazda şi Mihály Vargha au prezentat publicaţiile Muzeului Naţional Secuiesc.
• Buşteni, Asociaţia Etnologilor din România (ASER), conferinţa anuală - a ţinut o comunicare Enikő Szőcsné Gazda.
• Odorheiu Secuiesc, A IX-a Conferinţă de Perfecţionare a Restauratorilor Maghiari - comunicare de Hajnalka Barabás.
• Komárno (Slovacia), Muzeul Culturii Maghiare şi a Dunării - prezentare ţinută de Mihály Vargha, cu titlul Colecţia de artă plastică a Muzeului Naţional Secuiesc.
• Budapesta, Muzeul de Arte Plastice, unde artistul László Vinczeffy a fost distins pentru opera sa creativă cu premiul „Mihály Munkácsy”.
• Helsinki–Karjaa, Finlanda: Poduri. Simpozionul al VIII-lea fino–maghiar al artiştilor plastici contemporani - a participat Mihály Vargha şi László Vinczeffy.
• Cluj, Societatea Culturală Maghiară din Transilvania - Societatea Muzeului Ardelean - Societatea de Etnografie „Kriza János” - Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” - Catedra de Istorie Literară Maghiară a Universitatăţii „Babeş–Bolyai” – Asociaţia Bibliotecarilor Maghiari din România – conferinţa ştiinţifică intitulată Renaşterea din Transilvania: din partea noastră au participat cu comunicări Hunor Boér şi colaboaratoarea noastră externă Judit Dobra.

5.3. Lucrări publicate

Specialiştii instituţiei noastre menţin relaţii profesionale permanante cu organizaţii şi instituţii ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. În urma muncii depuse în perioada prezentată au apărut peste 20 de studii şi comunicări, fiind publicate în limba maghiară, română şi engleză, în reviste de specialitate, în comunicări ale unor conferinţe ştiinţifice, etc., atât în ţară (Baraolt, Cluj, Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş), cât şi în străinătate (Budapesta, Debrecen).

5.4. Proiecte editoriale

Am realizat împreună cu Editura Státus din Miercurea-Ciuc ediţia facsimile a monografiei reprezentative a lui Ferenc Kozma din anul 1879: A Székelyföld közgazdasági és közmívelődési állapota.
În urma unui grant comun, Fundaţia Muzeul Naţional Secuiesc a publicat în colaborare cu Asociaţia „Gyulai Ferenc” albumul intitulat Umbrele locurilor schimbătoare, al artistului fotograf György Bortnyik, originar din Sfântu Gheorghe, care acum trăieşte în Germania. Fotografiile în alb-negru din anii 1960–1970 prezintă viaţa cotidiană şi sărbătorile din timpul regimului comunist.
Volumul cuprinzând comunicările conferinţei ştiinţifice din anul trecut, intitulat Schimbări în societatea şi cultura scaunului Orbai este prima publicaţie semnificativă a Muzeului de Etnografie a Ceangăilor din Zăbala, fiind rezultatul colaborării profesionale a zăbălenilor cu instituţii partenere.

5.5. Anuarele Acta Siculica

Pentru asigurarea nivelului profesional al anuarului nostru Acta Siculica am invitat reprezentanţi de seamă ai diferitelor discipline ştiinţifice, să participe la realizarea anuarului ca membri ai comisiei de redacţie sau ca lectori de specialitate. Ákos Egyed (ştiinţe istorice; membru extern alAcademiei Maghiare de Ştiinţe), László Kósa (etnografie, folclor, istoria culturii moderne; membru al AŞM) , Attila László (profesor universitar; Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Catedra de Istorie Veche şi Arheologie), Elek Benkő (ştiinţe istorice; doctor al AMŞ; Institutul de Arheologie al AMŞ, Budapesta), Ferenc Pozsony (profesor universitar; Universitatea „Babeş–Bolyai”, Cluj, Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară), Endre Sárkány-Kiss (biologie; docent universitar, UBB, Catedra de Taxonomie şi Ecologie) s-au angajat să ajute munca redactorilor în calitate de membri ai colegiului de redacţie; Vilmos Tánczos (docent universitar, UBB, Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară) a lectorat capitolul de etnografie.
Le mulţumesc tuturor şi pe această cale în numele Muzeului Naţional Secuiesc, pentru amabilitatea şi contribuţia lor, prin care ne-au onorat.