09.03.2009
Susţinătorul muzeului:
Consiliul Judeţean Covasna
|
 12.03.2010In memoriam Gábor Áron (1814-1849) |
„Tolstoi ... , descriind [în celebrul său roman Război şi pace] bătălia de la Borodino – moment însemnat al istoriei universale – , pune momentul decisiv în soarta împăratului Napoleon, pe seama prezenţei sale de spirit, respectiv a curajului unui caporal necunoscut. Rolul jucat de caporalul amintit este doar în ficţiunea romanului ... Áron Gábor, acest »bătrân« caporal secui, este în schimb un personaj istoric real ... care ar fi fost urmările, dacă nu s-ar fi produs acea întorsătura transilvăneană a războiului paşoptist, simbolizată de figura lui?” (László Kovács: Gábor Áron)
Expoziţia este un omagiu adus eroilor care, în 1848-1849, au făcut prin locurile noastre istorie europeană. Paşoptiştii din Trei Scaune (în mare, actualul judeţ Covasna) realizează în aceste luni ceva fără echivoc: depăşesc diversiunea vieneză, anunţând cei dintâi în Transilvania desfiinţarea iobăgiei, se organizează unit pentru autoapărare, turnând până şi tunuri proprii, rezistă singuri trupelor imperiale transilvănene, câştigând astfel un răgaz decisiv pentru regruparea forţelor antihabsburgice din Ungaria. Fără eforturile lui Áron Gábor şi ale celorlalţi revoluţionari, reformele burgheze, legiferate în 1848 numai în Dieta Ungariei din Bratislava, ar fi putut fi şterse în toată Europa, înainte să ajungă a fi implementate.
După documentele scoase la lumină până acum, tunul paşoptist de la Târgu Secuiesc este singurul păstrat, din cele 64 turnate acolo în anul 1849. Tunul a fost găsit la 18 august 1906, în zona oraşului vechi, cu ocazia unor construcţii efectuate în curtea Spitalului Rudolf, de atunci. De calibru 90 mm, tunul are 156 cm lungime şi în jur de 370 kg, fiind ornat cu inele. Autentificarea lui s-a putut face pe baza tehnicii speciale de fabricare, descrisă de artileriştii veterani paşoptişti – neavând utilaje pentru realizarea ulterioară a găurii, târgusecuiescenii au turnat tunuri cu gaură. Autenticitatea obiectului a fost verificată de către Ferenc László, erudit custode al Muzeului Naţional Secuiesc, la puţin timp după descoperire. Ca relicvă paşoptistă de însemnătate excepţională pentru istoria comunităţii locale, tunul a stârnit un interes ieşit din comun : în timp ce a fost transportat în sala de şedinţe a primăriei oraşului, chiar în ziua de naştere a conducătorului paşoptist Lajos Kossuth, pe întreaga distanţă parcursă, o mare mulţime de oameni l-a însoţit cu ovaţii. Tunul a ajuns în Muzeul Naţional Secuiesc în 1923, iar în 1971 a fost dus, împreună cu alte obiecte de valoare de aici, la Bucureşti, în Muzeul Naţional de Istorie a României, proaspăt înfiinţat. De atunci, în Muzeul Naţional Secuiesc şi în Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, s-au putut vizita numai copii ale tunului, montate pe un afet de epocă pus pe roţi.
12.03.2010Expoziţia este un omagiu adus eroilor care, în 1848-1849, au făcut prin locurile noastre istorie europeană.[ detalii ]
03.03.2010Recitalul olimpicilor - Clasele V-VIII. Liceul de Artă Plugor Sándor[ detalii ]
22.01.2010Expoziţia încearcă să refacă tabloul unei Europe devastate de Moartea Neagră, între 1347-1349, când continentul nostru a trecut prin cea mai mare pandemie din istoria sa. [ detalii ]
15.12.2009Muzeul Național Secuiesc găzduiește între 15 decembrie și 7. ianuarie 2010 expoziția denumită „Povești, care au făcut înconjurul lumii”. Expoziția încearcă să-i aducă un omagiu primei scriitoare căreia i-a fost decernat Premiul Nobel în literatură, precum și legendarei povești Călătoria minunată al lui Nils Holgersson în Suedia. [ detalii ]
11.11.2009Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe organizează, în data de 11 noiembrie 2009, orele 18.00, în clădirea principală a muzeului, în spaţiul expoziţional Sala Cavalerilor, vernisajul expoziţiei “SEMNAL” – arhitectură contemporană din Győr (1989-2008). [ detalii ]
24.06.2009Muzeul Naţional Secuiesc din Sf.Gheorghe organizează miercuri, 24 iunie 2009, începând cu ora 16.00, Noaptea Muzeelor.[ detalii ]